Patologia peretelui abdomino-toracic, membre
Lipoamele
Prezentare generala
Lipomul este reprezentat de aparitia unui nodul de tesut adipos (grasime) (nu este cancer), cu crestere lenta, care este cel mai adesea situat intre tegument (piele) si stratul muscular. Acesta este de obicei mobil si nedureros la manevrele palpatorice.
Lipomul prezinta indicatie chirurgicala doar in momentul in care devine dureros, creste exagerat in dimensiune sau deranjeaza din punct de vedere estetic.
Cauze
- De obicei cauzele sunt unele genetice dar, nu se stie cu exactitate cauza aparitiei acestora.
Simptome
- Bombarea tegumentului prin aparitia unui nodul, mai frecvent la nivelul regiunii cervicale (gat), umeri, spate, abdomen, membre.
- Nodul moale, de consistenta renitent-elastica la atingere .
- Nodul mobil la palpare, in general nedureros.
- Lipoamele situate in vecinatatea structurilor nervoase pot crea compresiune si implicit vor deveni dureroase.
Analize si investigatii
- Ecografie de parti moi
- Cand formatiunea prezinta caractere macroscopice indoielnice se efectueaza punctia bioptica (diagnostic diferential cu liposarcomul).
- In caz de formatiune cu dimensiuni mari se poate efectua si tomografie computerizata.
- Electrocardiograma
- Radiografia toracica
- Hemoleucograma
- Biochimie sangvina
- Teste de coagulare
Tratament chirurgical
Excizia (indepartarea) chirurgicala se efectueaza in caz de compresiune a structurilor vasculare sau nervoase sau din considerent estetic.
Urmarire si indicatii postoperatorii
- Pacientii trebuie sa aiba grija sa nu puna in tensiune zona de sutura.
- Nu necesita urmarire sau control postoperator la distanta.
Eventratiile
Prezentare generala
Eventratia reprezinta procesul prin care organe din cavitatea abdominala protrud (proemina) printr-un defect aponevrotic la nivelul plagii postoperatorii, acestea fiind acoperite doar de tesut subcutanat (grasime) si tegument. ”Bombarea” de la acest nivel poate fi de diferite dimensiuni si apare de obicei in momentul in care intraabdominal se creeaza hiper presiune sau cand in postoperator s-a produs o supuratie de plaga. Aceasta ”bombare” de obicei, poate fi reintrodusa in cavitatea abdominala; in momentul in care apare imposibilitatea reintroducerii durerea devine persistenta.
Cauze
- Cresterea presiunii intraabdominale
- Existenta in postoperator a unei supuratii de plaga
- Activitate fizica intensa (ridicare de greutati)
- Nasterea
- Constipatie cronica
- Urinare dificila din cauza prostatei marite
- Pacientii supraponderali si obezi
- Tuse sau stranut cronic
Simptome
- Aparitia unei ”umflaturi” la nivelul liniei de sutura (indiferent de localizare), eventratia poate fi localizata pe toata lungimea plagii sau doar pe o portiune a acesteia.
- Disconfort sau chiar durere la nivelul zonei respective.
- Lipsa tranzitului intestinal pentru materii fecale si gaze pentru mai multe zile insotita de greturi si varsaturi inseamna ocluzie intestinala si se impune interventia chirurgicala de urgenta.
Analize si investigatii
- Ecografie abdominala si de parti moi
- Electrocardiograma
- Hemoleucograma
- Radiografia toracica
- Biochimie sangvina
- Teste de coagulare
Tratament chirurgical
Chirurgia intra in discutie la pacientii cu eventratii care creeaza disconfort pacientilor sau care dezvolta complicatii.
Interventia chirurgicala se numeste cura eventratiei si se poate realiza in functie de pacient pe cale laparoscopica sau clasica. In cadrul acestei interventii se poate folosi sau nu material prostetic (plasa), materialul din care este confectionata plasa difera; plasa poate fi montata in mai multe feluri, in functie de conditiile locale ale pacientului.
In cazul unei infectii sau contaminari bacteriene de proximitate nu se monteaza material prostetic. In cazul aparitiei unei complicatii, de obicei ocluzie intestinala se impune interventia chirurgicala de urgenta.
Interventia consta in reducerea continutului de la nivelul eventratiei in cavitatea abdominala, dupa o examinare minutioasa a acestuia (in caz de necroza sau perforatie se efectueaza rezectie urmata de anastomoza), de cele mai multe ori este nevoie de o adezioliza (dezlipire) minutioasa a intregului cadru enteral (intestin subtire), refacerea planurilor (straturilor) anatomice si ranforsarea acestora dupa caz cu material prostetic. Daca intraoperator se constata anse intestinale neviabile (necroza, ischemie) se va efectua rezectia (taierea si indepartarea) portiunii respective cu efectuarea anastomozei (refacerea continuitatii) daca tesuturi permit acest lucru. Anastomozele pot fi realizate manual sau mecanic (staplere).
In cazul in care intraoperator se constata tesuturi friabile, necompliante din punct de vedere anastomotic se va opta pentru o stoma temporara urmand ca intr-un timp ulterior sa se reintervina pentru repunerea in tranzit.
In functie de situatia operatorie se pot monta tuburi de dren.
Urmarire si indicatii postoperatorii
- Controlul postoperator se efectueaza la o luna prin efectuarea de examen obiectiv si ecografie de parti moi.
- Stilul de viata al acestor pacienti ar trebui sa includa:
- Mese mici cantitativ de mai multe ori pe zi
- Evitarea alimentelor care constipa
- Scadere in greutate cand indicele de masa corporala o cere.
- Purtarea unui brau neelastic timp de 3 luni postoperator, timp in care nu este voie sa se ridice mai mult de 3 kg.
- Intreruperea exercitiilor fizice care implica o tensiune crescuta la nivelul fostei zone herniare timp de 3 luni postoperator.
Herniile inghinale, femurale, ombilicale, ale liniei albe, parastomale
Prezentare generala
Hernierea reprezinta procesul prin care o parte a intestinului, epiplonului iese printr-un orificiu creat intr-o zona de rezistenta minima de la nivelul muschilor abdominali. ”Bombarea” de la acest nivel poate fi de diferite dimensiuni si apare de obicei in momentul in care intraabdominal se creeaza hiperpresiune cum ar fi in cazul efortului de ridicare a unui obiect greu, incordare, aplecare, de tuse, de defecatie, nastere, etc…. . Aceasta ”bombare” de obicei, poate fi reintrodusa in cavitatea abdominala; in momentul in care apare imposibilitatea reintroducerii durerea devine persistenta.
Cauze
- Cresterea presiunii intraabdominale
- zona de rezistenta scazuta preexistenta la nivelul peretelui abdominal.
- Activitate fizica intensa (ridicare de greutati)
- Nasterea
- Constipatie cronica
- Urinare dificila din cauza prostatei marite
- Pacientii supraponderali si obezi
- Tuse sau stranut cronic
Simptome
- In functie de localizarea herniei va aparea o umflatura in zona situata: de o parte si alta a osului pubian (hernie inghinala) aceasta poate sa se extinda la nivelul scrotului (hernie inghino-scrotala), coapsa superior, in vecinatatea organelor genitale (hernie femural), la nivel ombilical (hernie ombilicala), inferior de xifoid pe linia mediana (mijloc) (hernia liniei albe), in vecinatatea stomei (hernie parastomala).
- Disconfort sau chiar durere la nivelul zonei respective.
- Tegumentul (pielea) este de culoare normala, cand devine eritematoasa (se inroseste sau chiar se invineteste) inseamna ca exista o suferinta de obicei vasculara. si se impune interventia chirurgicala de urgenta.
- Lipsa tranzitului intestinal pentru materii fecale si gaze pentru mai multe zile insotita de greturi si varsaturi inseamna ocluzie intestinala si se impune interventia chirurgicala de urgenta.
- Ocazional, durere si umflare in jurul testiculelor atunci cand intestinul proeminent coboara in scrot (hernie inghino-scrotala).
Analize si investigatii
- Ecografie abdominala si de parti moi
- Electrocardiograma
- Hemoleucograma
- Radiografie toracica
- Biochimie sangvina
- Teste de coagulare
Tratament chirurgical
Chirurgia intra in discutie la pacientii cu hernii care creeaza disconfort pacientilor sau care dezvolta complicatii.
Interventia chirurgicala se numeste cura herniei si se poate realiza in functie de pacient pe cale laparoscopica sau clasica. In cadrul acestei interventii se poate folosi sau nu material prostetic (plasa), materialul din care este confectionata plasa difera; plasa poate fi montata in mai multe feluri, in functie de conditiile locale ale pacientului.
In cazul unei infectii sau contaminari bacteriene de proximitate nu se monteaza material prostetic. In cazul aparitiei unei complicatii, de obicei ocluzie intestinala (cu sau fara necroza, perforatie intestinala) sau necroza de epiplon se produce de fapt strangularea sau incarcerarea structurilor din sacul herniar, situatie care impune interventia chirurgicala de urgenta.
Interventia consta in reducerea continutului herniar in cavitatea abdominala, dupa un control prealabil al acestuia, inchiderea cu sectionarea ulterioara a sacului herniar la baza, refacerea planurilor (straturilor) anatomice si ranforsarea acestora dupa caz cu material prostetic. Daca intraoperator se constata anse intestinale neviabile (necroza, ischemie) sau perforatie se va efectua rezectia (taierea urmata de indepartarea) portiunii afectate cu efectuarea anastomozei (refacerea continuitatii) daca tesuturi permit acest lucru. Anastomozele pot fi realizate manual sau mecanic (staplere).
In cazul herniilor parastomale interventia se finalizeaza cu refacerea stomei.
In functie de situatia operatorie se pot monta tuburi de dren.
Urmarire si indicatii postoperatorii
- Postoperator poate aparea o usoara tensiune in regiunea unde a fost situata hernia datorita inflamatiei tesuturilor; aceasta va ceda treptat, de obicei (depinde si de cat de mare a fost initial hernia si cat de laborioasa a fost interventia chirurgicala) in decurs de cateva zile sub tratament antiinflamator.
- Controlul postoperator se efectueaza la o luna prin efectuarea de examen obiectiv si ecografie de parti moi.
- Stilul de viata al acestor pacienti ar trebui sa includa:
- Mese mici cantitativ de mai multe ori pe zi
- Evitarea alimentelor care constipa
- Scadere in greutate cand indicele de masa corporala o cere
- Purtarea unui brau neelastic timp de 3 luni postoperator, timp in care nu este voie sa se ridice mai mult de 3 kg.
- Intreruperea exercitiilor fizice care implica o tensiune crescuta la nivelul fostei zone herniare timp de 3 luni postoperator.
Varicele hidrostatice
Prezentare generala
Varicele sunt vene marite in dimensiuni, cu traiect sinuos. Cele mai frecvent afectate vene sunt cele de la nivelul membrului inferior. Aceste vene superficiale datorita incompetentei valvulare venoase isi maresc diametrul si devin foarte vizibile subtegumentar (sub piele).
Aceste dilatari varicoase pot reprezenta pentru unii pacienti doar o problema estetica in schimb pentru altii acestea pot crea disconfort si chiar durere.
Cauze
- Incompetenta valvulara venoasa
- Statul in picioare sau in sezut pentru perioade lungi de timp
- Obezitatea
- Sarcina
Simptome
- Vene proeminente, de culoare albastru inchis
- Vene cu traiect tortuos, care bombeaza subtegumentar
- De obicei sunt nedureroase
- Poate aparea senzatia de durere sau de presiune (greutate) la nivelul respectiv, de obicei dupa perioade lungi de ortostatism (stat in picioare).
- Arsuri, pulsatii, crampe musculare si umflare la nivelul membrelor.
- Prurit (mancarime) si posibila depigmentare (decolorare) la nivelul respectiv.
Analize si investigatii
- Eco-doppler
- Electrocardiograma
- Radiografia toracica
- Hemoleucograma
- Biochimie sangvina
- Teste de coagulare
Tratament chirurgical
Din punct de vedere chirurgical se intervine in momentul in care aceste vene varicoase sunt: de dimensiuni crescute, durerea este constanta, apar pulsatii si sensibilitate la nivelul membrelor inferioare, aparitia ulcerelor tegumentare, tromboza, sangerare sau din motive cosmetice.
Interventia chirurgicala implica efectuarea mai multor incizii de mici dimensiuni in apropierea partii superioare (interiorul coapsei), intermediar (de obicei gamba) si inferioare (glezna) a venei varicoase.
Ulterior se va introduce in interiorul venei prin incizia de la nivelul coapsei un fir flexibil de plastic subtire, acesta va fi legat de vena si scos prin incizia din partea inferioara a membrului.
Interventia se finalizeaza prin sutura inciziilor si montarea de bandaje si ciorapi compresivi la nivelul membrul operat.
Indepartarea venei superficiale nu va impiedica circulatia sangvina venoasa a membrului afectat datorita existentei circulatiei venoase profunde care va suplini lipsa venei indepartate.
Urmarire si indicatii postoperatorii
- Recuperarea depinde de amploarea interventiei (numarul si localizarea venelor indepartate) dar, de obicei este de aproximativ 3 saptamani.
- Este de dorit ca pacientul sa stea cat mai putin in picioare in primele 3 zile, pana la indepartarea bandajelor.
- Recuperarea completa necesita aproximativ o luna, timp in care este recomandat ca pacientul, de cate ori este posibil, sa ridice picioarele cand sta asezat sau culcat.
Cancerul primar peritoneal (mezoteliomul)
http://interactiveguidelines.esmo.org/esmo-web-app/gl_toc/index.php?GL_id=42
Prezentare generala
Cancerul gastric (stomac) reprezinta o proliferare (crestere) anormala, anarhica a celulelor de la nivelul stomacului, acesta putand afecta orice parte a acestuia.
Cauze
- Nu se stie cu exactitate cauza aparitiei cancerul gastric, dar, cu toate acestea, s-au identificat mai multi factori care pot creste riscul aparitiei acestei patologii. Dintre acestia amintim:
- Boala de reflux gastroesofagian
- Ulcerul gastric netratat corespunzator
- Antecedente de interventii care s-au soldat cu rezectii gastrice partiale
- Inflamatie pe termen lung a stomacului (gastrita)
- Polipi gastrici
- Infectia cu Helicobacter pylori
- Istoric familial de cancer gastric
- Mutatii genetice la nivelul AND-ului celulelor gastrice
- Dieta bogata in alimente sarate si afumate, saraca in fructe si legume
- Obezitatea
- Fumat
- Consumul de alcool in exces
- Nu se stie cu exactitate cauza aparitiei cancerul gastric, dar, cu toate acestea, s-au identificat mai multi factori care pot creste riscul aparitiei acestei patologii. Dintre acestia amintim:
Simptome
- Disfagie (dificultate la inghitire datorata de obicei unei stenoze)
- Lipsa poftei de mancare
- Senzatie de balonare si de satietate dupa ce ati consumat cantitati mici de alimente.
- Durere, disconfort, arsuri gastrice
- Greata, varsaturi
- Scadere in greutate neintentionata
- Fatigabilitate (oboseala) care nu poate fi justificata de pacient, simptom datorat de obicei hemoragiei cronice.
- Melena (scaun negru la culoare, datorat hemoragiei)
- Masa tumorala palpabila epigastric (sub ”cosul” pieptului)
Analize si investigatii
- Endoscopie digestiva superioara (gastroscopie) cu biopsie
- Ecoendoscopie
- Computer tomograf
- PET -CT
- Electrocardiograma
- Radiografia toracica
- Laparoscopie diagnostica in cazul in care se suspicioneaza o extensie tumorala la nivelul peritoneului (carcinomatoza peritoneala).
- Hemoleucograma
- Biochimie sangvina
- Teste de coagulare
- Test hemocult
- Dozarea markerilor tumorali: CA-125, CAE (antigenul carcino-embrionar), hCG (gonadotropina corionica umana)
Tratament chirurgical
In functie de stadiul cancerului si starea clinica a pacientului tratamentul include de obicei o interventie chirurgicala pentru indepartarea cancerului. Tratamentul oncologic (chimioterapia, radioterapia, imunoterapia) poate fi recomandat inainte (neoadjuvant) si dupa interventia chirurgicala (adjuvant).
Scopul interventiei chirurgicale este de a rezeca (elimina) tot tesutul canceros si o parte din tesutul sanatos din jurul acestuia plus statiile ganglionare corespunzatoare.
Interventia poate fi efectuata clasic sau laparoscopic, in functie de starea pacientului si conditiile locale. Indiferent de tipul de interventie (clasica sau laparoscopica) interventia urmeaza aceeasi pasi.
In cazul tumorilor de mici dimensiuni, localizate de obicei distal (aproape de duoden, portiunea terminala a stomacului) sau la nivelul fundului gastric se va efectua gastrectomie (se va indeparta doar o parte din stomac) distala, subtotala sau polara superioara urmata de anastomoza (refacerea continuitatii) gastro-duodenala sau gastro-enterala si limfadenectomie (excizia tesutului limfatic) corespunzatoare. Anastomozele pot fi realizate manual sau mecanic (staplere).
In cazul tumorilor de mari dimensiuni se va efectua gastrectomie totala (se va indeparta tot stomacul) urmata de anastomoza (refacerea continuitatii) eso-jejunala si limfadenectomie corespunzatoare. In cazul invaziei organelor de vecinatate se vor efectua in limita posibilitatilor rezectii multiorgan.
In cazul cancerului gastric cu metastaze peritoneale, fara invazii vasculare majore, fara metastaze hepatice sau pulmonare, cu un indice de carcinomatoza sub 22 si un statul biologic bun se poate opta pentru citoreductie tumorala + HIPEC, interventie ce presupune indepartarea tuturor formatiunilor tumorale vizibile macroscopic urmata de un lavaj al cavitatii abdominale cu solutie chimioterapica incalzita.
In cazul in care cazul este depasit din punct de vedere chirurgical (metastaze multiple peritoneale, hepatice, pulmonare, invazii masive organe invecinate, inclusiv invazii vasculare + metastaze nerezecabile) si prezinta staza gastrica (continutul stomacului nu se poate evacua) datorita stenozei sau pacientul nu se poate alimenta (datorita invaziei primei portiuni a stomacului), in functie de localizarea tumorii, se va opta fie pentru o derivatie digestiva gastro-entero anastomoza fie pentru o gastrostoma sau jejunostoma de alimentatie.
In cazul cancerului hemoragic dar depasit din punct de vedere chirurgical se va opta pentru ligaturi vasculare sau gastrectomii de necesitate.
Urmarire si indicatii postoperatorii
- Consult oncologic in vederea tratament oncologic de specialitate
- Control chirurgical si oncologic la fiecare 3-6 luni pentru primii 2 ani, apoi la 6-12 luni pana la 5 ani, apoi anual.
- Computer tomograf la 3 luni si 6 luni iar mai apoi la nevoie
- Dozarea markerilor tumorali: CA-125, CAE (antigenul carcino-embrionar), hCG (gonadotropina corionica umana)
Metastazele peritoneale
http://interactiveguidelines.esmo.org/esmo-web-app/gl_toc/index.php?GL_id=42
Prezentare generala
Cancerul gastric (stomac) reprezinta o proliferare (crestere) anormala, anarhica a celulelor de la nivelul stomacului, acesta putand afecta orice parte a acestuia.
Cauze
- Nu se stie cu exactitate cauza aparitiei cancerul gastric, dar, cu toate acestea, s-au identificat mai multi factori care pot creste riscul aparitiei acestei patologii. Dintre acestia amintim:
- Boala de reflux gastroesofagian
- Ulcerul gastric netratat corespunzator
- Antecedente de interventii care s-au soldat cu rezectii gastrice partiale
- Inflamatie pe termen lung a stomacului (gastrita)
- Polipi gastrici
- Infectia cu Helicobacter pylori
- Istoric familial de cancer gastric
- Mutatii genetice la nivelul AND-ului celulelor gastrice
- Dieta bogata in alimente sarate si afumate, saraca in fructe si legume
- Obezitatea
- Fumat
- Consumul de alcool in exces
- Nu se stie cu exactitate cauza aparitiei cancerul gastric, dar, cu toate acestea, s-au identificat mai multi factori care pot creste riscul aparitiei acestei patologii. Dintre acestia amintim:
Simptome
- Disfagie (dificultate la inghitire datorata de obicei unei stenoze)
- Lipsa poftei de mancare
- Senzatie de balonare si de satietate dupa ce ati consumat cantitati mici de alimente.
- Durere, disconfort, arsuri gastrice
- Greata, varsaturi
- Scadere in greutate neintentionata
- Fatigabilitate (oboseala) care nu poate fi justificata de pacient, simptom datorat de obicei hemoragiei cronice.
- Melena (scaun negru la culoare, datorat hemoragiei)
- Masa tumorala palpabila epigastric (sub ”cosul” pieptului)
Analize si investigatii
- Endoscopie digestiva superioara (gastroscopie) cu biopsie
- Ecoendoscopie
- Computer tomograf
- PET -CT
- Electrocardiograma
- Radiografia toracica
- Laparoscopie diagnostica in cazul in care se suspicioneaza o extensie tumorala la nivelul peritoneului (carcinomatoza peritoneala).
- Hemoleucograma
- Biochimie sangvina
- Teste de coagulare
- Test hemocult
- Dozarea markerilor tumorali: CA-125, CAE (antigenul carcino-embrionar), hCG (gonadotropina corionica umana)
Tratament chirurgical
In functie de stadiul cancerului si starea clinica a pacientului tratamentul include de obicei o interventie chirurgicala pentru indepartarea cancerului. Tratamentul oncologic (chimioterapia, radioterapia, imunoterapia) poate fi recomandat inainte (neoadjuvant) si dupa interventia chirurgicala (adjuvant).
Scopul interventiei chirurgicale este de a rezeca (elimina) tot tesutul canceros si o parte din tesutul sanatos din jurul acestuia plus statiile ganglionare corespunzatoare.
Interventia poate fi efectuata clasic sau laparoscopic, in functie de starea pacientului si conditiile locale. Indiferent de tipul de interventie (clasica sau laparoscopica) interventia urmeaza aceeasi pasi.
In cazul tumorilor de mici dimensiuni, localizate de obicei distal (aproape de duoden, portiunea terminala a stomacului) sau la nivelul fundului gastric se va efectua gastrectomie (se va indeparta doar o parte din stomac) distala, subtotala sau polara superioara urmata de anastomoza (refacerea continuitatii) gastro-duodenala sau gastro-enterala si limfadenectomie (excizia tesutului limfatic) corespunzatoare. Anastomozele pot fi realizate manual sau mecanic (staplere).
In cazul tumorilor de mari dimensiuni se va efectua gastrectomie totala (se va indeparta tot stomacul) urmata de anastomoza (refacerea continuitatii) eso-jejunala si limfadenectomie corespunzatoare. In cazul invaziei organelor de vecinatate se vor efectua in limita posibilitatilor rezectii multiorgan.
In cazul cancerului gastric cu metastaze peritoneale, fara invazii vasculare majore, fara metastaze hepatice sau pulmonare, cu un indice de carcinomatoza sub 22 si un statul biologic bun se poate opta pentru citoreductie tumorala + HIPEC, interventie ce presupune indepartarea tuturor formatiunilor tumorale vizibile macroscopic urmata de un lavaj al cavitatii abdominale cu solutie chimioterapica incalzita.
In cazul in care cazul este depasit din punct de vedere chirurgical (metastaze multiple peritoneale, hepatice, pulmonare, invazii masive organe invecinate, inclusiv invazii vasculare + metastaze nerezecabile) si prezinta staza gastrica (continutul stomacului nu se poate evacua) datorita stenozei sau pacientul nu se poate alimenta (datorita invaziei primei portiuni a stomacului), in functie de localizarea tumorii, se va opta fie pentru o derivatie digestiva gastro-entero anastomoza fie pentru o gastrostoma sau jejunostoma de alimentatie.
In cazul cancerului hemoragic dar depasit din punct de vedere chirurgical se va opta pentru ligaturi vasculare sau gastrectomii de necesitate.
Urmarire si indicatii postoperatorii
- Consult oncologic in vederea tratament oncologic de specialitate
- Control chirurgical si oncologic la fiecare 3-6 luni pentru primii 2 ani, apoi la 6-12 luni pana la 5 ani, apoi anual.
- Computer tomograf la 3 luni si 6 luni iar mai apoi la nevoie
- Dozarea markerilor tumorali: CA-125, CAE (antigenul carcino-embrionar), hCG (gonadotropina corionica umana)