Patologia hepatica

Chistele hidatice
Prezentare generala
Chisturile hidatice hepatice reprezinta cavitati pline cu lichid clar, peretii chistului fiind captusiti cu o membrana albicioasa. Daca chistul este activ (parazit viu) atunci in interiorul lui se gasesc vezicule fiice (vezicule de dimensiuni mai mici produse de membrana chistului mare), daca exista o comunicare intre arborele biliar si cavitatea chistului atunci bila va patrunde in cavitate provocand moartea parazitului.
Cauze
- Boala hidatica este cauzata de paraziti care trec de la caini si oi la oameni, de obicei prin sistemele de apa. Parazitii (Echinococcus granulosus) se dezvolta in chisturi localizate cu preponderenta la nivelul ficatului.
Simptome
- Febra
- Frison
- Icter (coloratia in galben a sclerelor sau/si a tegumentelor)
- Dureri abdominale intense (in cazul ruperii chistului in cavitatea abdominala)
- Soc anafilactic (in unele cazuri cand chistul se rupe in cavitatea abdominala)
Analize si investigatii
- Ecografia abdominala
- CT (computer tomograf)
- RMN (rezonanta magnetica nucleara)
- Electrocardiograma
- Hemoleucograma
- Biochimie sangvina
- Teste de coagulare
Tratament chirurgical
Este de preferat ca atunci cand se suspicioneaza un chist hidatic viu inainte de interventia chirurgicala sa se administreze medicatie antiparazitara, Albendazol.
Interventia poate fi efectuata clasic sau laparoscopic, in functie de starea pacientului si conditiile locale. Indiferent de tipul de interventie (clasica sau laparoscopica) interventia urmeaza aceeasi pasi.
Interventia chirurgicala este indicata in cazul chisturilor de mari dimensiuni, simptomatice, care exercita efect de masa asupra organelor invecinate si implica injectarea intrachistica de solutie antiparazitara urmata de extragerea lichidului intrachistic si efectuarea perichistectomiei (rezectia a cat mai mult din peretii chistului), interventia se finalizeaza prin montarea de drenuri.
Urmarire si indicatii postoperatorii
- Continuarea tratamentului antiparazitar
- Nu se impun controale chirurgicale daca pacientii nu au prezentat fistula (comunicare) bilio-chistica. In cazul in care pacientul este externat cu tub de dren pe loc se recomanda monitorizarea secretiilor bilioase de la nivelul acestuia, urmand ca acesta sa fie suprimat (extras) cand cantitatea de secretii este nesemnificativa.

Chistele seroase
Prezentare generala
Chisturile hepatice reprezinta cavitati pline cu lichid clar care se localizeaza in interiorul ficatului. Aproape toate chisturile hepatice sunt benigne (necanceroase). Putine chisturi cresc suficient de mari pentru a provoca simptome care necesita interventie chirurgicala.
Cauze
- Aproape toate chisturile hepatice sunt congenitale, ceea ce inseamna ca sunt prezente la nastere. Nu se stie ce cauzeaza aparitia chisturilor hepatice congenitale.
Simptome
- Discomfort la nivelul hipocondrului drept (partea dreapta sus)
- Distensie abdominala
- Greata sau varsaturi
Analize si investigatii
- Ecografia abdominala
- CT (computer tomograf)
- Electrocardiograma
- Hemoleucograma
- Biochimie sangvina
- Teste de coagulare
Tratament chirurgical
Interventia poate fi efectuata clasic sau laparoscopic, in functie de starea pacientului si conditiile locale. Indiferent de tipul de interventie (clasica sau laparoscopica) interventia urmeaza aceeasi pasi.
Interventia chirurgicala este indicata in cazul chisturilor de mari dimensiuni, simptomatice, care exercita efect de masa asupra organelor invecinate si implica decaparea chistului cu evacuarea continutului si drenaj al cavitatii restante.
Urmarire si indicatii postoperatorii
- Nu se impun controale chirurgicale

Hemangioamele
Prezentare generala
Hemangiomul hepatic reprezinta o formatiune necanceroasa (benigna) alcatuita dintr-o incurcatura de vase de sange dilatate localizate in interiorul ficatului.
Cauze
- Nu este clar ce cauzeaza formarea unui hemangiom hepatic. Se pare ca hemangioamele hepatice sunt unele congenitale (prezente la nastere).
Simptome
- Durere la nivelul hipocondrului drept (partea dreapta sus)
- Senzatie de satietate precoce dupa ce ai mancat doar o cantitate mica de alimente.
- Greata
- Varsaturi
Analize si investigatii
- Ecografia abdominala
- CT (computer tomograf)
- RMN (rezonanta magnetica nucleara)
- Scintigrafie
- Electrocardiograma
- Hemoleucograma
- Biochimie sangvina
- Teste de coagulare
Tratament chirurgical
Interventia poate fi efectuata clasic sau laparoscopic, in functie de starea pacientului si conditiile locale. Indiferent de tipul de interventie (clasica sau laparoscopica) interventia urmeaza aceeasi pasi.
Interventia chirurgicala este indicata in cazul hemangioamelor de mari dimensiuni, simptomatice, care exercita efect de masa asupra organelor invecinate. Interventia chirurgicala implica indepartarea doar a hemangiomului, daca acesta este usor detasabil de tesutul hepatic sau, indepartarea hemangiomului impreuna cu tesutul hepatic aderent de hemangiom. Exista si posibilitatea existentei unui hemangiom masiv sau a mai multor hemangioame care ocupa mult din tesutului hepatic, in acest caz este posibila recomandarea transplantului hepatic.
Interventia se va finaliza prin lavajul abundent al cavitatii peritoneale si montare de drenuri.
Urmarire si indicatii postoperatorii
- Nu se impun controale chirurgicale

Abcesele hepatice
Prezentare generala
Abcesul hepatic reprezinta o colectie incapsulata de material purulent in interiorul tesutului hepatic. Contaminarea microbiana a parenchimului (tesutului) hepatic care duce la abces poate fi realizata prin intermediul cailor sau vaselor biliare (arterial sau portal) sau direct, prin contiguitate.
Cauze
- Infectia care duce la formarea abcesului este de obicei bacteriana, uneori parazita sau foarte rar fungica.
Simptome
- Febra +/- durere +/- frisoane
- Sensibilitate cu hepatomegalie (ficat marit in volum)
- Scadere in greutate, anorexie la cazurile cronice
- Oboseala marcata fara o cauza palpabila
- Sepsis si durere de intensitate crescuta la nivelul intregii cavitati abdominale in cazul rupturii intraperitoneale a abcesului.
Analize si investigatii
- Ecografia abdominala
- CT (computer tomograf)
- RMN (rezonanta magnetica nucleara)
- Electrocardiograma
- Hemoleucograma
- Biochimie sangvina
- Teste de coagulare
Tratament chirurgical
In mod normal abcesele hepatice se trateaza cu tratament antibiotic si drenaj percutan (introducerea prin piele pana in interiorul abcesului a unui tub pe unde se va scurge secretia supurata), interventia chirurgicala nereprezentand indicatia de rutina. Aceasta este indicata in caz de abces complex sau rupt, abcese multiple, abces care nu poate fi drenat prin metoda percutana, abcese mai mari de 5 cm, abcese rupte in cavitatea abdominala.
Interventia poate fi efectuata clasic sau laparoscopic, in functie de starea pacientului si conditiile locale. Indiferent de tipul de interventie (clasica sau laparoscopica) interventia urmeaza aceeasi pasi.
Interventia chirurgicala consta in drenajul abceselor si lavajul cavitatilor restante.
Interventia se va finaliza prin lavajul abundent al cavitatii peritoneale si montare de drenuri.
Urmarire si indicatii postoperatorii
- Se impune control chirurgical la o luna

Cancerul primar (hepatocarcinomul)
http://interactiveguidelines.esmo.org/esmo-web-app/gl_toc/index.php?GL_id=61
Prezentare generala
Ficatul este un organ de dimensiunea unui pepene galben care se afla localizat in partea dreaptă sus a abdomenului, sub diafragma si deasupra stomacului. Cancerul hepatic este un cancer care ia nastere in celulele ficatului.
Ficatul poate fi afectat de cancer in doua feluri; primar, cand apare in ficat pentru prima data, sau de cancerul care se formeaza in alte parti ale corpului si apoi se raspandeste la ficat, cancerul metastatic.
Deoarece ficatul este alcatuit din mai multe tipuri diferite de celule, in interiorul ficatului se pot forma mai multe tipuri de tumori. Unele dintre acestea sunt benigne (necanceroase), iar altele sunt canceroase si se pot raspandi in alte parti ale corpului (metastazeaza). Aceste doua tipuri de tumori au cauze diferite si sunt tratate diferit. Cel mai frecvent tip de cancer hepatic este carcinomul hepatocelular, care isi are originea in principalul tip de celulă hepatică (hepatocitul).
Cauze
- Cancerul hepatic apare atunci cand celulele hepatice dezvolta mutatii la nivelul ADN-ului propriu. Astfel celulele vor incepe sa creasca necontrolat iar in cele din urma vor forma o masa de celule canceroase.
- Uneori cauza cancerului hepatic este una cunoscută cum ar de exemplu cea datorata infectiilor hepatice virale. Dar, uneori, cancerul hepatic apare fara o cauza clara.
- Astfel s-au pus in evidenta factori de risc care vor creste semnificativ riscul de aparitie al acestei boli:
- Malformatii congenitale
- Abuzul de alcool
- Infectia cronica cu boli precum hepatita B si C
- Hemocromatoza (boala ereditara asociata cu prea mult fier in ficat)
- Boala Wilson’s
- Diabetul
- Ciroza (mai mult de jumatate din toate persoanele diagnosticate cu cancer hepatic primar au ciroza), afectiune progresiva si ireversibila ce determina formarea de tesut cicatricial in ficat.
- Obezitate
- Steatoza hepatica (acumularea de grasime la nivelul ficatului)
- Diverse substante: erbicide si substante chimice, cum ar fi clorura de vinil si arsenul.
- Fumatul
- Expunere la aflatoxine (substante cancerigene produse de un tip de mucegai din plante, acesteapot contamina graul, alunele, orezul, porumbul si soia).
- Hormonii androgeni si estrogeni si un colorant folosit anterior in testele medicale numit torotrast.
Simptome
- Pierde in greutate fara o cauza aparenta
- Pierderea poftei de mancare
- Dureri abdominale cu localizare la nivelul hipocondrului drept și epigastru (zona localizata sus pe dreapta sub coaste si sub cosul pieptului).
- Greata si varsaturi
- Astenie (slabiciune generala)
- Fatigabilitate (oboseala)
- Edeme ale membrelor (umflarea picioarelor)
- Icter (coloratia in galben a sclerelor sau/si a tegumentelor)
- Prurit (mancarimi)
- Scaune acolice (de culoare alba)
- Urina inchisa la culoare
Analize si investigatii
- Ecografia abdominala
- CT (computer tomograf) cu substanță de contrat
- RMN (rezonanta magnetica nucleara)
- Biopsie hepatica fie transparieto-hepatic fie laparoscopic
- Evaluare scor Child-Pugh
- Evaluare scorul MELD
- Electrocardiograma
- Hemoleucograma
- Biochimie sangvina
- Teste de coagulare
- Dozarea marker-ului tumoral alfa feto-proteina
Tratament chirurgical
In functie de stadiul cancerului si starea clinica a pacientului tratamentul include de obicei o interventie chirurgicala pentru indepartarea cancerului. Tratamentul oncologic (chimioterapia, radioterapia, imunoterapia) poate fi recomandat inainte (neoadjuvant) si dupa interventia chirurgicala (adjuvant).
Scopul interventiei chirurgicale este de a rezeca (elimina) tot tesutul canceros si o parte din tesutul sanatos din jurul acestuia plus statiile ganglionare corespunzatoare.
Interventia poate fi efectuata clasic sau laparoscopic, in functie de starea pacientului si conditiile locale. Indiferent de tipul de interventie (clasica sau laparoscopica) interventia urmeaza aceeasi pasi.
In cazul formatiunilor tumorale de mici dimensiuni sub un cm. se va efectuat tratament oncologic adjuvant cu urmarire prealabila imagistica (ecografie) si dozarea markerului tumoral alfa feto-proteina.
Pacientii cu formatiuni tumorale hepatice mai mari de 2 cm., cu ciroza hepatica, cu
stadiul Child-Pugh A-B, fara hipertenisune portala si care prezinta o rezerva functionala
si volumetrica corespunzatoare a ficatului vor beneficia de rezecții chirurgicale hepatice (lobectomii, hepatectomii). La acesti pacienti este obligatoriu ca volumul restant hepatic după rezectie sa fie de cel putin 20% la pacientii necirotici si de cel putin 30-40 % la pacientii cu ciroza Child-Pugh A.
In cazul in care ficatul restant nu indeplineste aceste conditii se poate tenta preoperator fie
embolizarea selectiva de vena porta sau efectuarea intraoperatorie intr-un prim pas a ligaturii (legaturii) de ram portal.
Rezectiile hepatice includ excizia in bloc a formatiunii tumorale impreuna cu toate structurile vasculo-biliare care o alimenteaza plus tesut sanatos de vecinatate si excizia ganglionilor locoregionali.
In cazul existentei mai multor formatiuni tumorale sau a uneia de foarte mari dimensiuni care se extinde la nivelul ambilor lobi hepatici intra in discutie transplantul hepatic.
Interventia se va finaliza prin lavajul abundent al cavitatii peritoneale si montare de drenuri.
Urmarire si indicatii postoperatorii
- Consult oncologic in vederea tratament oncologic de specialitate
- Control chirurgical si oncologic la fiecare 3-6 luni pentru primii 2 ani, apoi la 6-12 luni pana la 5 ani, apoi anual.
- Computer tomograf la 3 luni si 6 luni iar mai apoi la nevoie.

Metastazele hepatice
Prezentare generala
Ficatul poate fi afectat de cancer în două feluri: primar, când apare în ficat pentru prima dată si cancerul metastatic, care se formeaza in alte parti ale corpului si apoi se raspandeste la ficat. Majoritatea cancerului hepatic este secundar, metastatic, ceea ce inseamna ca prima data a aparut in alta parte a corpului.
Cauze
- Celulele canceroase au adesea tendinte agresive si vor invada alte zone ale corpului. De obicei, acest lucru se intampla prin trecerea celulelor canceroase in fluxul sanguin pentru ca odata ajunse in ficat sa se reproduca din nou. Ficatul, in special, oferă un ”sol fertil” pentru raspandirea metastatica datorita aportului sau bogat de sange si prezentei factorilor umorali (alte fluide corporale) care promovează cresterea celulelor. In ceea ce priveste fluxul sangvin/ minut, alimentarea sangvina a ficatului este a doua ca marime dupa plaman.
Simptome
- Pierde in greutate fara o cauza aparenta
- Pierderea poftei de mancare
- Dureri abdominale cu localizare la nivelul hipocondrului drept și epigastru (zona localizata sus pe dreapta sub coaste si sub cosul pieptului).
- Greata si varsaturi
- Astenie (slabiciune generala)
- Fatigabilitate (oboseala)
- Edeme ale membrelor (umflarea picioarelor)
- Icter (coloratia in galben a sclerelor sau/si a tegumentelor)
- Prurit (mancarimi)
- Scaune acolice (de culoare alba)
- Urina inchisa la culoare
- Transpiratii
- Abdomen marit in volum datorita ascitei (lichid acumulat in abdomen datorita cancerului)
Analize si investigatii
- Ecografia abdominala transparietala
- Ecografia abdominala intraoperatorie
- CT (computer tomograf) cu substanță de contrat
- RMN (rezonanta magnetica nucleara)
- PET-CT
- Biopsie hepatica fie transparieto-hepatic fie laparoscopic
- Electrocardiograma
- Hemoleucograma
- Biochimie sangvina
- Teste de coagulare
- Dozarea marker-ilor tumorali CEA, CA19-9, CA 125
Tratament chirurgical
In functie de stadiul cancerului si starea clinica a pacientului tratamentul include de obicei o interventie chirurgicala pentru indepartarea cancerului. Tratamentul oncologic (chimioterapia, radioterapia, imunoterapia) poate fi recomandat inainte (neoadjuvant) si dupa interventia chirurgicala (adjuvant).
Scopul interventiei chirurgicale este de a rezeca (elimina) tot tesutul canceros si o parte din tesutul sanatos din jurul acestuia plus statiile ganglionare corespunzatoare.
Interventia poate fi efectuata clasic sau laparoscopic, in functie de starea pacientului si conditiile locale. Indiferent de tipul de interventie (clasica sau laparoscopica) interventia urmeaza aceeasi pasi.
Singura metoda curativa este reprezentata de rezectia chirurgicala a metastazelor.
Exista si situatii cand metastazele sunt foarte multe, astfel, neputandu-se efectua rezectia tuturor metastazelor. In aceasta situatie metastazele care nu au putut fi rezecate pot fi ablate (arse) prin alcoolizare, criodistructie, radiofrecventa sau microunde.
Interventia se va finaliza prin lavajul abundent al cavitatii peritoneale si montare de drenuri.
Urmarire si indicatii postoperatorii
- Consult oncologic in vederea tratament oncologic de specialitate.
- Control chirurgical si oncologic la fiecare 3-6 luni pentru primii 2 ani, apoi la 6-12 luni pana la 5 ani, apoi anual.
- Computer tomograf la 3 luni si 6 luni iar mai apoi la nevoie.